Format în spiritul scolii iesene de pictura unde se manifesta simultan nevoia desprinderii de autoritatea oarecum clasicizata a vechilor maestri, studentul si, mai apoi, absolventul Universitatii de Arta, Stefan Potop s-a manifestat de timpuriu în sensul impus de modernitatea viziunilor. Pe masura evolutiei în sensul asocierii viziunilor nonconventionale cu unele reveniri în cadrele unui senzual dialog cu forma si potentarea cromaticii, si-a descoperit filonul de profunzime al structurii afective unde exista ca potentialitate harul de a surprinde fizionomii si caractere. Dimensiunea ironica si autoironica se identifica în contextul unei opere ce provine de la un rafinat interpret al imediatului, peisajului sau portretisticii, pe fundalul existentei unui umor vital si viguros pe care l-a exploatat prin ironie si subtilitate. Cum se vede, cel care vorbeste mai putin are sansa de a exprima mai mult si mai profund. Analist în cheie nonsalant- ironica, parodica sau autoironica, pictorul a configurat atât o matrice, cât a deschis o poarta, autentica, spre el însusi. Un emblematic Autoportret – Pictorul, de dimensiuni mari, premiat în anul 2009 la Bienala Lascar Vorel, a uimit privitorii dispusi sa accepte jocurile spiritului dar a si intrigat pe pudibonzi. Nu atât nevoia de a soca, de a genera polemici l-a interesat, ci doar etalarea dimensiunii ludice, subtile prin capacitatea de a devoala intimitati de tip XXL. Astfel de imagini, dedicate adultilor, alaturi de alte compozitii în cheie contemporana, fac din Stefan Potop un artist care nu priveste lumea pe gaura cheii si ne avertizeaza doar ca Împaratul este gol, în pofida celor care vad doar Zeul inexistent. Inventivitatea permanenta îi permite nu doar sa surprinda privitorul, ci sa-l si seduca. Oricum, plasticitatea compozitiilor, ideea de organizare a suprafetei, sensurile rafinate prin inteligenta si umor exprima o optiune stilistica si un element de baza în configurarea personalitatii. Stefan Potop stie sa faca din luciditate o premisa a adevarului iar din caracter o metoda de lucru. În intimitatea sau doar în proximitatea unor astfel de opere viata poate parea a fi înzestrata si cu un oarecare sens... Prin creatia sa ni se restituie, uneori, dreptul la surâs, neimpozabil înca...

Valentin Ciuca-Critic de arta